Traian Dorz

Împreună lucrători cu Dumnezeu

Preot Iosif Trifa

Dumnezeu - Duhul Sfânt

Citiri și tâlcuiri din Biblie 

Ioana Melean

În căutarea cerului

Dana Miloș

Eliza Pușcașu

Psalmistul Golgotei

Hristos - Mărturia mea

Editura Oastea Domnului

Cuvinte de aur

Pr. Prof. Vasile Mihoc

Fratele Traian Dorz – învățătorul credinței – Vol. 2

Locurile noastre sfinte

Cugetări nemuritoare - 1

Cugetări nemuritoare - 3

Cugetări nemuritoare - 2

Cugetări nemuritoare - 4

Cugetări nemuritoare - 5

Să cântăm Domnului vol. 1 - Carte de cântări pe note a Oastei Domnului, albastru

Să cântăm Domnului vol. 1 - Carte de cântări pe note a Oastei Domnului, roșu

Sãptãmânalul «Iisus Biruitorul» a lansat, sub coordonarea pãrintelui profesor Vasile Mihoc, începând cu anul 2014, douã rubrici paralele în legãturã cu opera principalelor personalitãți ale Oastei Domnului: «Pãrintele Iosif Trifa – învãțãtorul credinței» și «Fratele Traian Dorz – învãțãtorul credinței». Între anii 2014 și 2022, dupã o tematicã a principalelor teme ale învãțãturii de credințã, s-au publicat extrase din operele celor doi Înaintași.
Textele din opera Pãrintelui Iosif Trifa aferente acestor teme au fost publicate în anul 2023, la Editura Crimca, a Arhiepiscopiei Sucevei și Rãdãuților.

Anul acesta, au fost pregãtite pentru tipar și textele din opera fratelui Traian Dorz, atent selectate din bogata și variata sa operã, din care se poate vedea deplina sa ancorare în învãțãtura Bisericii și în idealul unei vieți morale a creștinului autentic. Ele oferã o imagine de ansamblu a învãțãturii ortodoxe a „învãțãtorului de credințã” – fratele Traian Dorz, care nu este numai Poetul prin excelențã, cum este el cunoscut în mediile creștinești de astãzi, ci, în aceeași mãsurã, este și prozatorul, eseistul, învãțãtorul adevãrurilor de credințã, dovedindu-se a fi astfel un adevãrat mentor religios. Toate acestea aratã dimensiunea duhovniceascã și ortodoxã a personalitãții fratelui Traian și a operei sale.

În volumul principal al lucrãrii sale «Îndrumãri Nemuritoare», autorul spune: „Nimeni nu poate avea o credințã adevãratã și dreaptã dacã nu are mai întâi o învãțãturã dreaptã și adevãratã.
Cãci mai întâi vine învãțãtura, și apoi vine credința… (cf. Rom 10, 17)” (Dreptarul Învãțãturii Sãnãtoase, ediția a III a, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2008, pg. 11).

Lecturarea acestei deosebite antologii va fi de un real folos nu numai celor care sunt înrolați în Mișcarea Oastea Domnului și apropiați acesteia, ci și celor care-L cautã pe Domnul și doresc sã cunoascã adevãrata viațã în Hristos.

EDITURA

La început, Cerul părea atât de aproape
încât îl atingeam stând în genunchi,
vecerniile se preschimbau în șoapte
ale îngerilor, adunate-n mănunchi
și revărsate peste-a pământului noapte.
La început, Cerul părea atât de aproape…

Dar pomii băteau în ferestre, cu mere pe ram…
Ah, roșu sclipea șerpuind printre ele!
Ah, patima m-ajunse și Ceru-l deșiram…
Nu mai șopteau nici îngeri, nu mai sclipeau nici stele,
doar clopotul din turlă cânta ca pentru hram…
Dar pomii băteau în ferestre, cu mere pe ram… 

Te-am întâlnit pe drumuri, cu Cerul în priviri,
dar merele de-a valma mă îmbiau mai tare,
se zvârcoleau cu spaimă, țipând împotriviri
se adunau ciorchine și împleteau hotare…
În iureșul acesta de-amarnice striviri,
Te-am întâlnit pe drumuri, cu Cerul în priviri.

Și te pândesc de-atuncea și Cerul îl doresc:
mă poticnesc ca Petru când marea se agită,
mă îndoiesc ca Toma când nu Te mai zăresc,
mă prăbușesc adesea cu inima dogită,
dar nu uit că prin Tine toți spinii înfloresc
și Te pândesc atuncea și Cerul îl doresc.

Ioana Melean

Ioana Cosmina Bolba

Prezenta carte dedicată mișcării religioase Oastea Domnului din România în anii regimului comunist și a rolului avut de Traian Dorz, reprezintă o contribuție esențială la istoriografia ortodoxiei românești postbelice. Prin analiza temeinică a arhivelor CNSAS, a mărturiilor contemporane și a operei religioase a lui Traian Dorz, autoarea reușește să dezvăluie mecanismele extrem de fine ale rezistenței spirituale, într-un context de represiune ateistă sistematică.

Volumul facilitează nu doar o explorare aprofundată a tezaurului spiritual al Oastei Domnului și a personalității lui Traian Dorz, ci invită fiecare cititor – specialist sau simplu lector – să mediteze asupra credinței biruitoare în confruntarea cu obscuritatea totalitară, subliniind că, dincolo de toate vicisitudinile istoriei, încrederea în pronia divină a rămas ca o flacără nestinsă în conștiința neamului românesc.

Lector univ. dr. Radu ROMÎNAȘU

*

Cartea „Mișcarea Oastea Domnului în perioada comunistă” este rodul unor îndelungate cercetări în arhivele Securității și o lectură indispensabilă pentru toți cei care doresc să înțeleagă istoria celei mai importante mișcări de trezire spirituală apărute în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Persecutată de autoritățile comuniste, privită adesea cu suspiciune și chiar cu ostilitate de o parte a conducerii bisericești, Oastea Domnului a reușit să transforme profund viața a sute de mii de oameni prin asumarea sinceră și trăirea autentică a mesajului Evangheliei. Recomandăm această carte, care reprezintă cercetarea doctorală a autoarei, pentru bogăția informațiilor inedite extrase din arhivele Securității și pentru imaginea complexă pe care o oferă asupra persecuțiilor suferite de membrii Oastei Domnului în perioada comunistă, cu un accent aparte asupra rolului pe care l-a avut Traian Dorz.

Editorul

*

[Traian Dorz] Este anchetat și bătut cu cruzime, iar starea sa interioară percepe o ușoară abandonare divină:

„Mă zvârcoleam în toate felurile. Mă strângeam ghem, cu genunchii la gură. Îmi strângeam fălcile, ca să nu strig, să nu gem, să nu urlu de dureri. Mă tăvăleam pe prici, apoi pe jos. Și nu se mai făcea ziuă, ca să vină cineva. Auzeam cocoșii departe cântând. Auzeam ceasul din turnul bisericii din centrul orașului, auzeam cucuvăile țipând din toate părțile… Dar nu auzeam nici o mișcare de om. Crezui că voi muri și îmi fu teamă de moarte. Nu mă simțeam în stare să mor așa. Mă zvârcoleam și gemeam, cu lacrimi, în durerile pe care le credeam cele mai mari din lume: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ai milă de mine, dacă-mi iei viața, iartă-mă mai întâi. Nu-Ți mai cer nimic, dacă îmi iei viața, decât să mă ierți mai întâi. Și apoi ia-mi viața în clipa asta, aici!” (pg. 156)

Mișcarea Oastea Domnului în perioada comunistă

Să cântăm Domnului. Carte de cântări a Oastei Domnului vol. 1

«CÂNTAŢI DOMNULUI!...>>

Cântați Domnului tot pământul!" (Ps 951) Cântați Domnului cântare nouă!" (Ps 951)

Cântați Dumnezeului nostru, cântați?" (Ps 46, 6) Toată suflarea să laude pe Domnull" (Ps150, 6)

Scripturile spun ca lumea cea cerească răsună neîncetat de cântările cetelor ingereşti. Şi iată, am văzut pe biruitorii fiarei... cântau cântarea Mielului şi ziceau Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule Atotputernice" (Apoc 15, 3).Şi am auzit un glas din car... era ca al celor ce cântă cu alăuta şi cântau din alăutele lor (Apoc 14, 21 După aceea, m-am uitat şi, iată, am văzut gloată multă din toate neamurile, și semințiile, şi noroadele, şi limbile, stând înaintea Mielului, cu finici în mâinile for și strigau cu glas mare, zicând: Mântuirea este a Dumnezeului nostru şi a Mielului" (Apoc 7, 9-10)

Cântările de slavă lui Dumnezeu ar trebui să răsune neîncetat în lumea aceasta. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt ne-au învrednicit şi ne învrednicesc pe noi, păcătoşii, cu atâtea daruri şi binecuvântări, încât, oriunde ne-am întâlni doua sau frei suflete, ar trebui să cântăm cântare de slavă şi multumită lui Dumnezeu. Pământul impreună cu cerul ar trebui să laude neîncetat pe Domnul şi să-I cânte Lui (Ps 65, 1). Cântârile noastre ar trebui să se împreune neîncetat cu cântările cerului. Îndemnul psalmistului David: Cântați Dumnezeului nostru, cântați!-ar trebui să fie veşnic pe buzele noastre. De şapte ori în zi ar trebui să cântăm Domnului, căci cu mărire S-a preamărit (Exod 15, 21).

Aşa erau creştinii cel dintai. Ei petreceau în cantari duhovniceşti ascultând porunca Apostolului Pavel Nu beți vin, întru care este desfranare, ci vă umpleți de Duh Sfant, vorbind între voi în psalmi, laude şi cântări duhovniceşti (Ef 5, 18-19) Invatati-vă şi sfătuiti-va uni pe alţi cu psalmi, cu cân- tari de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu multumire in inimile voastre!" (Col 3, 16).

Cantarea religioasă era la inceput pe buzele tuturor. Facea parte din

viața creştină Era o lipsà a sufletelor, pentru ca oamenii erau plini de Duh

Sfant. Erau cu adevărat copiii lui Dumnezeu.

Să cântăm Domnului vol. 1 - Carte de cântări a Oastei Domnului

Să creștem în Domnul

Dragi părinți de mici ostaşi,

Avem datoria sfântă de a cunoaște noi înșine și de a face cunoscută şi copiilor noştri istoria acestei Lucrări binecuvântate și viața sfinților noştri înaintaşi.

Aceasta trebuie să o facem încă din fragedă copilărie, înainte ca în inima lor să aibă timp să se înfiripe o urmă de admiraţie pentru alt fel de modele. Având credința că Domnul va binecuvânta efortul nostru şi nădejdea că, indiferent unde vor duce drumurile de mai târziu ale copilașilor noştri, ei se vor întoarce întotdeauna la aceste modele adânc întipărite în inima şi mintea lor din pruncie.

Am conceput această carte ilustrată pentru copii din dorința de a te ajuta să le povesteşti copiilor preşcolari despre marii oameni care ne-au fost înaintaşi şi de a-i ajuta pe ei să înțeleagă ce preț mare are Lucrarea aceasta sfântă. Am folosit ca bibliografie „Istoria unei Jertfe" volumul 1, de fratele Traian Dorz, şi „Profetul vremurilor noastre", de fratele Moise Velescu, încercând să reproducem în imagini cât s-a putut de fidel istorisirile şi detaliile oferite în aceste cărți. Iar textul este adaptat pentru a fi succint şi uşor de înțeles pentru copii mai mici.

Ne rugăm Domnului ca micii noştri ostaşi să îşi asume cât mai devreme această identitate şi să fie găsiți vrednici luptători.
Slăvit să fie Domnul!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Om trimis de Dumnezeu

Slăvit să fie Numele Domnului nostru Iisus Hristos, Care, în dragostea şi în înţelepciunea Sa, a chemat încă de la început printre primele suflete luptătoare în Oastea Sa şi sufletele multor surori care apoi au devenit nişte vrednice şi devotate lucrătoare pentru Domnul Iisus şi Evanghelia Lui.

De-a lungul anilor în care Părintele Iosif a redactat foile şi cărţile Oastei, el a însemnat cu litere nemuritoare numele multor surori de-ale noastre şi multe fapte de vitejie duhovnicească a lor în slujba şi spre slava Domnului. Pe multe dintre aceste surori care au făcut şi ele lucruri neobişnuite pentru Domnul, părintele nostru şi profetul Domnului le-a publicat cu fotografiile lor în foaie. Am dori să amintim în aceste pagini, ca şi în cele câteva care vor urma, numele şi faptele unora dintre acestea, ca să fie şi aceasta o mărturie că şi surorile noastre de astăzi şi din viitor ca şi cele din trecut au nu numai locul şi chemarea, dar şi datoria de a căuta şi de a găsi mijloace şi stări în care să ajute şi ele cu tot ce pot la înaintarea Evangheliei şi mântuirea semenilor lor.

De-a lungul Bibliei şi a istoriei sunt însemnate nume nemuritoare de femei puse în slujba Domnului şi de fapte strălucite pe care le-a făcut dragostea şi râvna acelor sfinte femei pentru Dumnezeu şi pentru trimişii Lui.

Ce minunate sunt faptele şi pildele sfintelor femei despre care spune Evanghelia nişte cuvinte atât de fericite şi eterne! Printre ele străluceşte cu o veşnică întâietate Sfânta Fecioară Maria, Maica dulce a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Despre ea sunt scrise în Sfânta Evanghelie cuvinte care nu s-au mai spus despre nici un alt suflet sfânt din lumea aceasta. Ei i s-a închinat arhanghelul lui Dumnezeu când i s-a adus vestea cea unică şi veşnică a mântuirii neamului omenesc. Spre cinstea ei au cântat oştile îngereşti în noaptea Naşterii Fiului ei şi al lui Dumnezeu. De grija şi paza ei s-au ocupat îngerii şi toţi proorocii au vorbit cu teamă şi cu admiraţie sfântă despre ea ca despre o mare şi sfântă taină cerească.

Apoi, o dată cu ea şi împreună cu ea, câte alte nume de minunate surori sfinte sunt pomenite în Sfintele Scripturi că au fost nişte ajutoare de mare preţ pentru slujba Domnului Iisus şi pentru Fiinţa Sa pământească!

Traian Dorz

Scumpele noastre surori

ilustrată colorat
și redată minunat
ochișorilor micuți,
cei de Dumnezeu plăcuți

*

Mulţumesc lui Dumnezeu,
fiul şi urmaşul meu,
c-am putut în mâini să-ţi pui
acest Sfânt Cuvânt al Lui,
moştenire să-L păstrezi
şi din inimă să-L crezi,
şi cu fapta să-L urmezi,
ca răsplata să i-o vezi;
tot aşa, şi tu să-l laşi
la copii şi la urmaşi,
până vom ajunge Sus,
toţi în slavă cu Iisus,
preamărindu-L nesfârşit
pentru că ne-a mântuit.

Traian Dorz

Biblia versificată

"Dragă cititorule, nu uita: drumul nostru care duce spre Canaan trece prin pustie. Iar pustia aceasta este întotdeauna plină de șerpii cei înfocați ai ispitelor și păcatelor. Contra acestor serpi, noi nu avem altă apărare decât semnul ce ni s-a dat: Crucea și Jertfa scumpului nostru Mântuitor. Deci, iubiții mei, si aici, cu ochii ""ținta"". Cu ochii ținta la ""Semnul"" ce ni s-a aratat și s-a arătat și s-a ridicat anume pentru noi și mântuirea noastră. (...) Fratele meu, te-a mușcat șarpele ispitei? O, nu dispera. O, nu te uita îngrozit la șarpe, la rana, ci uită-te cu încredere și cu lacrimi de căință către ""Semnul"" care te poate tămădui. Preot Iosif Trifa"

Spre Canaan

Corabia lui Noe

Ca o oaie fără de glas

Cântarea ca meditație

E răsunetul glasului tău care, lovindu-se de dealul celălalt, ți se întoarce înapoi aşa cum l-ai spus tu. Acolo nu-i nici un copil, ci acesta se cheamă ecoul şi îți răspunde cum vorbeşti tu. Şi să ştii că tot aşa ar fi şi dacă în dealul celălalt ar fi chiar un copil adevărat. Cum îi vei vorbi tu, aşa îți va răspunde şi el. Dacă tu eşti un copil credincios şi asculți pe Domnul Iisus, Care ne învaţă să răspundem oricui numai frumos, chiar dacă acela ne-ar vorbi urât, atunci ai vedea că şi acela ori ar schimba vorba frumos, ori ar tăcea, ori s-ar duce. Focul nu arde fără doi cărbuni, iar cearta nu se poate fără doi nebuni.

Copilul din dealul celălalt

Oastea Domnului e o Mişcare de renaştere sufletească, e o Mişcare de pătrundere în adâncimile sufleteşti ale omului, pentru a înţărca răul de la izvor şi a porni binele şi îndreptarea tot de la Izvorul puterii şi al îndreptării, Care este Iisus Mântuitorul.

În acest înţeles, cartea de faţă nu e o înşirare de regulamente lungi şi amănunţite despre tot ce trebuie să facă şi să nu facă cei care au intrat şi cei care vor să intre în Oastea Domnului. Spre deosebire de aceasta, noi cu Oastea Domnului punem apăsul pe adâncirea vieţii sufleteşti în Evanghelia Mântuitorului, pe renaşterea cea sufletească la o viaţă nouă cu Domnul, pe creşterea şi întărirea neîncetată în darul lui Dumnezeu, pe dospirea vieţii cu aluatul Evangheliei… Fără de acestea, toate regulamentele şi poruncile sunt „sarcini grele de purtat“ (Luca 11, 46); sunt numai „spălarea pe din afară a blidelor“ (Luca 11, 39); sunt „litera care omoară“, pentru că lipseşte din ea „duhul care face viu“ şi dă omului dar şi putere să iasă din păcate (II Cor. 3, 6).

Oastea Domnului caută să aducă pe păcătoşi la Izvorul îndreptării şi puterii: la Iisus Mântuitorul. În semnul acesta şi-a început lupta Oastea Domnului şi Domnul a binecuvântat Lucrarea Lui.

Pr. Iosif Trifa

Ce este Oastea Domnului

În cartea Apocalipsa, la capitolul 21, versetul 8, sunt înşirate opt păcate şi opt feluri de păcătoşi despre care Cuvântul lui Dumnezeu spune lămurit că nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu, ci „iazul” cel de foc.

„Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinători la idoli şi toţi mincinoșii, partea lor este în iadul ce arde cu foc şi cu pucioasă, adică „moartea a doua”…

Citind acest verset, eu am rămas mirat de ordinea în care sunt aşezate cele opt feluri de păcătoşi. În fruntea lor stau fricoşii. Cei fricoşi sunt puşi înaintea desfrânaţilor, a necredincioşilor, a vrăjitorilor. Ba chiar şi înaintea ucigaşilor.

Parcă-ți vine să te întrebi: Păi, doar frica nu va fi ea mai mare decât uciderea. Dar Cuvântul lui Dumnezeu ştie ce spune. În fruntea celor opt păcate de moarte, Cuvântul lui Dumnezeu a pus frica, anume, să ne dăm bine seama de greutatea acestui păcat.

Preot Iosif TRIFA

Ultimele apariții

Recomandările editurii

Cele mai populare